Îmi aduc aminte cu mare drag de vacanțele de vară petrecute la țara, la bunici. Satul lor se află pe malul râului Moldova, fiind înconjurat de dealuri împădurite și câmpii. Cutreieram cu bicicleta în lung și-n lat toate potecile prin câmpurile din jurul satului. Se asemăna într-un fel cu comuna noastră. Avem și noi mai toate străzile principale care, de-ndată ce se termină asfaltul, se prefac în adevărate drumuri de țară, numai bune de parcurs de către pasionații de mountain bike. (Desigur potențialul lor de a fi transformate într-un lanț de piste de bicilete, este imens. Dar despre asta îmi propun să vă vorbesc într-o altă postare.) Am mers și eu pe prelungirea străzilor 1 Decembrie, Valea Prisăcii, Ciorchinilor, Lacului etc. Am fost impresionat de natură și de speciile de păsări care populează câmpiile din jur. Am fost impresionat și de pădurea de pini care se întinde între prelungirile străzilor Lacului și 1 Decembrie. Pentru cei care nu știau, e adevărat. Lângă Valea Lupului, la